EPON (Rete Ottica Passiva Ethernet)
A rete ottica passiva Ethernet hè una tecnulugia PON basata annantu à Ethernet. Adotta una struttura puntu à multipuntu è una trasmissione passiva in fibra ottica, furnendu parechji servizii annantu à Ethernet. A tecnulugia EPON hè standardizata da u gruppu di travagliu IEEE802.3 EFM. In ghjugnu 2004, u gruppu di travagliu IEEE802.3EFM hà publicatu u standard EPON - IEEE802.3ah (fusu in u standard IEEE802.3-2005 in u 2005).
In questu standard, e tecnulugie Ethernet è PON sò cumminate, cù a tecnulugia PON aduprata à u stratu fisicu è u protocolu Ethernet adupratu à u stratu di ligame di dati, utilizendu a topologia di PON per ottene l'accessu Ethernet. Dunque, combina i vantaghji di a tecnulugia PON è di a tecnulugia Ethernet: bassu costu, alta larghezza di banda, forte scalabilità, compatibilità cù Ethernet esistente, gestione pratica, ecc.
GPON (PON cù capacità Gigabit)
A tecnulugia hè l'ultima generazione di standard d'accessu integratu otticu passivu à banda larga basatu annantu à u standard ITU-TG.984.x, chì hà parechji vantaghji cum'è una larghezza di banda elevata, una alta efficienza, una grande area di cupertura è interfacce utente ricche. Hè cunsiderata da a maiò parte di l'operatori cum'è a tecnulugia ideale per ottene a banda larga è una trasfurmazione cumpleta di i servizii di rete d'accessu. GPON hè statu prupostu per a prima volta da l'urganizazione FSAN in settembre 2002. Basatu annantu à questu, ITU-T hà cumpletatu u sviluppu di ITU-T G.984.1 è G.984.2 in marzu 2003, è hà standardizatu G.984.3 in ferraghju è ghjugnu 2004. Cusì, a famiglia standard di GPON hè stata infine furmata.
A tecnulugia GPON hè nata da u standard tecnologicu ATMPON chì s'hè furmatu gradualmente in u 1995, è PON significa "Passive Optical Network" in inglese. GPON (Gigabit Capable Passive Optical Network) hè statu prupostu per a prima volta da l'urganizazione FSAN in settembre 2002. Basatu annantu à questu, ITU-T hà cumpletatu u sviluppu di ITU-T G.984.1 è G.984.2 in marzu 2003, è hà standardizatu G.984.3 in ferraghju è ghjugnu 2004. Cusì, a famiglia standard di GPON hè stata infine furmata. A struttura basica di i dispusitivi basati annantu à a tecnulugia GPON hè simile à u PON esistente, custituita da OLT (Optical Line Terminal) à l'uffiziu cintrali, ONT/ONU (Optical Network Terminal o Optical Network Unit) à l'estremità di l'utente, ODN (Optical Distribution Network) cumpostu da fibra monomodale (fibra SM) è splitter passivu, è un sistema di gestione di rete chì cunnetta i primi dui dispusitivi.
A diffarenza trà EPON è GPON
GPON utilizza a tecnulugia di multiplexazione à divisione di lunghezza d'onda (WDM) per permette u caricamentu è u scaricamentu simultanei. Di solitu, una portante ottica di 1490 nm hè aduprata per u scaricamentu, mentre chì una portante ottica di 1310 nm hè scelta per u caricamentu. Sè i signali TV anu bisognu di esse trasmessi, serà ancu aduprata una portante ottica di 1550 nm. Ancu s'è ogni ONU pò ottene una velocità di scaricamentu di 2,488 Gbits/s, GPON utilizza ancu l'accessu multiplu à divisione di tempu (TDMA) per assignà un certu slot di tempu per ogni utilizatore in u signale periodicu.
A velocità massima di scaricamentu di XGPON hè finu à 10 Gbits/s, è a velocità di carica hè ancu di 2,5 Gbit/s. Utilizza ancu a tecnulugia WDM, è e lunghezze d'onda di i purtatori ottici a monte è a valle sò rispettivamente 1270 nm è 1577 nm.
A causa di l'aumentu di a velocità di trasmissione, più ONU ponu esse divise secondu u listessu furmatu di dati, cù una distanza di copertura massima finu à 20 km. Ancu s'è XGPON ùn hè ancu statu largamente aduttatu, furnisce una bona via di aghjurnamentu per l'operatori di cumunicazione ottica.
EPON hè cumpletamente cumpatibile cù altri standard Ethernet, dunque ùn ci hè bisognu di cunversione o incapsulamentu quandu hè cunnessu à e rete basate nantu à Ethernet, cù un payload massimu di 1518 byte. EPON ùn richiede micca u metudu d'accessu CSMA/CD in certe versioni Ethernet. Inoltre, postu chì a trasmissione Ethernet hè u metudu principale di trasmissione di a rete lucale, ùn ci hè bisognu di cunversione di protocolu di rete durante l'aghjurnamentu à una rete metropolitana.
Ci hè ancu una versione Ethernet 10 Gbit/s designata cum'è 802.3av. A velocità di linea attuale hè 10.3125 Gbits/s. A modalità principale hè una velocità di uplink è downlink di 10 Gbits/s, cù alcuni chì utilizanu downlink di 10 Gbits/s è uplink di 1 Gbit/s.
A versione Gbit/s usa diverse lunghezze d'onda ottiche nantu à a fibra, cù una lunghezza d'onda à valle di 1575-1580 nm è una lunghezza d'onda à monte di 1260-1280 nm. Dunque, u sistema 10 Gbit/s è u sistema standard 1 Gbit/s ponu esse multiplexati in lunghezza d'onda nantu à a stessa fibra.
Integrazione di triple play
A cunvergenza di trè rete significa chì in u prucessu di evoluzione da a rete di telecomunicazioni, a rete radiofonica è televisiva, è Internet à a rete di cumunicazione à banda larga, a rete televisiva digitale, è l'Internet di prossima generazione, e trè rete, per via di a trasfurmazione tecnica, tendenu à avè e stesse funzioni tecniche, u listessu scopu cummerciale, interconnessione di rete, spartera di risorse, è ponu furnisce à l'utilizatori voce, dati, radio è televisione è altri servizii. A tripla fusione ùn significa micca l'integrazione fisica di e trè rete principali, ma si riferisce principalmente à a fusione di applicazioni cummerciale di altu livellu.
L'integrazione di e trè rete hè largamente aduprata in diversi campi cum'è u trasportu intelligente, a prutezzione di l'ambiente, u travagliu guvernamentale, a sicurezza publica è e case sicure. In u futuru, i telefoni cellulari puderanu guardà a TV è navigà in Internet, a TV puderà fà telefonate è navigà in Internet, è l'urdinatori puderanu ancu fà telefonate è guardà a TV.
L'integrazione di e trè rete pò esse analizata cuncettualmente da diverse perspettive è livelli, chì implicanu l'integrazione tecnologica, l'integrazione cummerciale, l'integrazione industriale, l'integrazione di terminali è l'integrazione di rete.
Tecnulugia à banda larga
U corpu principale di a tecnulugia à banda larga hè a tecnulugia di cumunicazione in fibra ottica. Unu di l'ubbiettivi di a cunvergenza di a rete hè di furnisce servizii unificati attraversu una rete. Per furnisce servizii unificati, hè necessariu avè una piattaforma di rete chì pò supportà a trasmissione di diversi servizii multimediali (streaming media) cum'è l'audio è u video.
E caratteristiche di queste imprese sò una forte dumanda cummerciale, un grande vulume di dati è elevati requisiti di qualità di serviziu, dunque generalmente necessitanu una larghezza di banda assai grande durante a trasmissione. Inoltre, da una perspettiva ecunomica, u costu ùn deve esse troppu altu. In questu modu, a tecnulugia di cumunicazione in fibra ottica d'alta capacità è sustenibile hè diventata a megliu scelta per i media di trasmissione. U sviluppu di a tecnulugia à banda larga, in particulare a tecnulugia di cumunicazione ottica, furnisce a larghezza di banda necessaria, a qualità di trasmissione è u bassu costu per a trasmissione di varie informazioni cummerciale.
Cum'è una tecnulugia pilastra in u campu di a cumunicazione cuntempuranea, a tecnulugia di cumunicazione ottica si sviluppa à un ritmu di crescita di 100 volte ogni 10 anni. A trasmissione in fibra ottica cù una grande capacità hè a piattaforma di trasmissione ideale per e "trè rete" è u principale vettore fisicu di a futura autostrada di l'infurmazione. A tecnulugia di cumunicazione in fibra ottica di grande capacità hè stata largamente applicata in e rete di telecomunicazioni, e rete di computer è e rete di trasmissione è televisione.
Data di publicazione: 12 dicembre 2024